nicolae breban, un sugulete?*

* posibila tema de cercetare filologica.

contextul (putina istorie pentru necunoscatori): da, mi-am dat dracu’ licenta aia. cu bine. desi miza era in mod evident de literatura comparata, am bagat, pe principiul nucii in perete, si un capitol cu un asa-zis don juan romanesc, caci sebastian-vlad popa e la catedra de literatura romana; si ca sa evitam probleme, comentarii etc. exista, intr-adevar, si in literatura noastra cateva ilustrari explicite – mai mult sau mai putin reusite, adica mai putin reusite, sa ne-ntelegem sau, oricum, nu texte de prima mana, cum s-ar spune – ale faimosului si fascinantului don juan. radu ionescu (cu anumite semne de intrebare asupra ‘paternitatii’), hortensia, victor eftimiu, teodor mazilu, nicolae breban – acest dostoievski-nietzsche-thomas mann mioritic! si asupra lui merita sa ne concentram intreaga atentie.

timpul fiind scurt, presiunea mare, fara precedent, spaima pe masura etc., a trebuit, pentru lucrarea mea, sa-l sacrific pe maestrul breban, adica sa nu-l citesc – io, personal, ca sa zic asa; dar a-l pomeni era esential, asa ca vinci insusi s-a sacrificat intru cultura si, printre reprize de somn pe la bcu, cu multa greata si sudoare, a reusit a (de)savarsi gestul mitic – citit-a pan’ la capat “don juan” de nicolae breban si povestitu-mi-l-a dupa cum urmeaza. (noi am sesizat in analiza lui un strasnic simt critic si am considerat ca aici zace destinul unui mare critic literar. cum modestia si exigenta de sine il impiedica a se expune, ne-am considerat moral responsabili, intru cultura din nou, sa-l promovam, sa-l scoatem din umbra, sa-l lasam sa… zbooaaare. iata, asadar, cateva pasaje miezoase , selectate din amplul sau text, asa cum l-am primit la redactie; faptul ca n-ati citit romanul, ca nu stiti personajele etc. nu va dauna intelegerii textului critic, fiti pe pace!)

(Nicolae) Rogulski (Don Juan), pularoi, are viciul femeilor, traieste si el intr-o inconsecventa de intensitati si preferinte [...]

Cateva cuvinte ‘obiective’ despre Rogulski:

se imbraca complet neingrijit, miroase urat (de multe ori a tutun, probabil la fel ca Breban), profesor de istorie ratat, dar mai degraba ratat in sensul in care este si Rusul – din propria optiune (Rusul incercase mai multe facultati, dar nu prea a reusit sa stea la nici una prea mult – el credea, uitandu-se la bibliografie, ca ar trebui sa invete ani intregi pentru o anumita materie ca sa treaca examenul si I se parea nedrept sa-l treaca asa – era perfectionist, futalau); nu prea-i place sa recunoasca ca-i ratat; adica vorbeste rar despre asta (cum se confeseaza el vreunui personaj), statura impunatoare (dar nu se compara ca a lui Dan Andrei, fost rugbyst, ca si Vasiliu, cu care suspectez ca se juca de-a varatu’ mingii de Rugby intre amortizoare), e miop (tot reapare chestia asta de mai multe ori, natia ma-sii, trebe sa aiba o semnificatie; poate ca nu prea facea distinctie intre femeile pe care le futea – ma rog, asta daca o facea de la distanta). [...]

E innebunit si dupa Cici, care este considerabil mai frumoasa decat tarfa de Tonia (Tonia are 2 copii cu Vasiliu, a propos!), dar la ea mai degraba functioneaza treaba aia cu retardarea (face de mai multe ori secs cu ia si ii baga mielul in traista, dar de-a lungul romanului aja!). [...]

Deci e si diferenta asta sociala intre ei (asta e bine de urmarit, deci, in raport cu faptul ca Tonia este idealul lui Rogulski, “porumbita” lui, cum ii zice; pula mea…). Bine, deci n-o atinge la pizdulica, insa, la un moment dat, incearca s-o cam stimuleze el, intr-un alt sens. [...]

[in chip de concluzie:]

Romanul este scris de un schizofrenic locvace, animal de rasa, muncitor, plugar, proletar, marlan, pseudo-filosof si -ganditor, doritor de trasaturi umane, urat, mancator de rahat si nu in ultimul rand bolnav de Alzheimer – pentru ca, nush cum dracu’, uita cam ce spune cu… un spatiu dintre cuvinte inainte. O face frecvent. Nu stiu daca n-am uitat sa mentionez ca e urat. Dar e.

p.s. ramane la milostenia si placerea fiecaruia dintre noi daca breban este sau nu este un sugulete.

22 Răspunsuri sa “nicolae breban, un sugulete?*”

  1. Ce înseamnă “sugulete”? Nu am găsit în dicţionar. Înseamnă că sucks? Mie mi se pare că nu, dimpotrivă. L-am pus pe un piedestal când eram student, dar nu l-am mai citit de multă vreme. Habar n-am cum arată.

  2. Poţi să faci analogie cu “cocoşete”, termen patentat de băieţii de la bugi Mafia.

  3. macar tu ai primit textul scris, nu a trebuit sa induri o prezentare orala. acest supliciu l-am suportat eu, intr-o zi frumoasa de vara. si de atunci nu mai sunt la fel!
    adica bine, nu sunt chiar poponar, dar tot ma uit dupa tricouri roz de atunci.
    urat, altadata cand incepe vinci sa zica de un roman ce i-a placut, ma gandesc la babe si mosi facand sex.

  4. Io auzisem ca a scris nush ce carte despre care nush cine zicea ca e “Ulisele romanesc”. Acu ceva vreme ma intrebam daca “Berlin-Alexanderplatz” e Ulisele nemtesc…

  5. @stingo:
    de altfel, cei mai multi critici literari il apreciaza enorm pe breban (manolescu, de pilda). recunosc totusi ca nu m-a imbiat niciodata la o lectura pe bune, din ce am rasfoit asa.

    @Alex Voica:
    cred ca si o prezentare orala ar fi fost savuroasa, in cazul asta. :D

    @the mad hatter:
    tu ai citit ceva de el pana la urma? eu nu cred ca voi avea vreodata dispozitia adecvata. :D creca aia cu ulise se refera la romanul “bunavestire”, cica cam cel mai apreciat asa. eh. pizda ma-sii.

  6. @voroncas: da, am citit in liceu. :)

  7. @the mad hatter:
    la recomandarea oharei? ca ei ii cam placea dl breban. :)

  8. @voroncas: da, da, asa tin minte. da doar pynchon s-a ales de mine :)

  9. Cine e Vinci?

    :)

  10. Da? Credeam ca Voroncas e Madame Bovary.

    Pai, haideti sa cercetam filologic tema…

  11. Ok, Vinci…hai sa vorbim putin de literatura, ca doar si voi, generatia Pu..&Pi…, tot cu literatura va ocupati, desi parca va obliga cineva….parca n-o faceti din placere. E drept nu e o placere sexuala, dar tot o placere ar trebui sa fie si cea spirituala, intelectuala…placerea de a deschide o carte, de a plonja in ea, ca-ntr-un abis…hm! e drept ca nu toate cartile sunt atat de “mari” incat sa-ti dea ameteli doar cand te gandesti la ce spectacol al inteligentei ai gasit in ele, ce splendide jocuri de idei, ce desfasurare de forte spirituale si, mai presus de orice, ce sunet original are vocea celui care scrie…da, da, asa incat iti vine sa te lipesti de Vocea aceea, n-o mai uiti niciodata si devine ceva mult mai real decat realitatea imediata…

    Nu stiu daca ati invatat la scoala la ora de romana, dar un mare scriitor e nimic altceva decat un vrajitor de cea mai inalta clasa. Daca vraja lui are sau nu efect asupra tuturor celor din jur, asta e alta poveste…Daca nu vrei sa fii vrajit, nu te uiti in ochii lui, nu citesti, te scarpini in fund si te scobesti in nas, cand vine vorba de el, iti bagi picioarele nespalate, precum si p…&pi… in ce a scris…Corect! Dar crezi ca esti meserias facand toate astea? Crezi ca , judecatile de gen “sugulete” au vreo valoare? Hai, ca nu-s chiar naiva…sigur ca au! Murdaresc ochii celor care cauta cu totul altceva in labirintul-infern al Internetului….poate de ochii unora se lipesc si raman asa, tinandu-i departe de o carte sau de un nume, de un om sau de o voce a sa…

    E o raspundere in ceea ce scrii intotdeauna, Vinci!
    Esti obisnuit poate sa nu bage nimeni in seama ce gandesti, spui, scrii….si poate de aceea…

  12. @Hedda:
    - pentru inceput, este absolut evident ca ai ratat, citind textul in mod literal, orice intentie de parodie-ironie-absurd-joaca (sau cum vrei s-o numesti, desi imi e deja foarte clar ca n-ai putea folosi chiar termenii astia); fireste, esti libera sa receptezi un text – orice text; fie el roman sau post de blog – in ce ‘cheie’ si lumina poftesti, insa nu e chiar nesemnificativ sa-l citesti si cu intentia ‘autorului’ in minte; iar daca n-ai surprins aici intentia & tonul meu/nostru imi pare ca vorbim din lumi (stilistice si nu numai) paralele;

    - daca tu definesti ‘placerea lecturii’ (sau a textului, ca sa-l citam pe barthes) ca pe un mod de a te inchina extaziat in fata unei carti (oricat de ‘inefabila’ ar fi, termeni precum ‘abis’, ‘Voce’, chiar si ‘vrajitor’ – iar baudelaire il foloseste ‘ceva’ mai inspirat si mai autentic decat tine, descriind sensul scriitorului – imi apar imposibil de luat in serios, alaturi si de orientarea asta vag-crestina a discursului tau), iti urez mult succes!

    - nici nu cred ca mai are rost sa readucem discutia spre breban, de la care am pornit de fapt si de la a carui analiza extrem de particulara tu ai emis axiome intepenite despre literatura & co., fara nici o legatura cu subiectul in cauza. e doar o prejudecata, impregnata cu succes de catre scoala, ca trebuie sa ne incruntam, sa devenim solemni si crispati ca sa intelegem ‘cu adevarat’ literatura; eh, probabil ca tocmai de-aia n-o intelegem, ca nu ne relaxam nitel in fata ei;

    - am, de asemenea, senzatia ca noi am fost ceva mai atenti – sau, mai bine zis, in mod eficient atenti – decat tine la asa-zisele ore/cursuri de romana;

    - nu de putine ori o anti-recomandare, ca cea de mai sus, invita mai mult la descoperire cu propria minte si starneste curiozitatea!

  13. :) ))

    Cuuuuum?Nici urma de cercetare filologica?

    Raspunsul pe liniute, cu sangele clocotind in vena si galopand pe urmele lui Bourdieu(hi, hi, hi!), ma face sa ma simt strivita sub eruditia etalata pe taraba. Chiar te crezi “neinteleasa” in intentia de “parodie-ironie-absurd-joaca”? Oh, oh…ce proasta si rea e lumea asta! De asta, ti-a facut blog, nu? Ai auzit la stiri ca “Dumnezeu a murit” si ca totul, dar totul e permis…asa ca hai!

    Il apreciez mai mult pe Vinci, chiar daca ii lipseste aparatul conceptual si scrie cu “ieu” si “ieram”. Macar el a citit romanul despre care a “scris”…

    Daca vrei sa mai vorbim despre literatura si despre Breban, care oricum si oricand merita sa fie analizat si serios, din multe puncte de vedere, citeste “In absenta stapanilor” sau “Ingerul de gips”, “Bunavestire” sau “Drumul la zid”….dar… sincer, nu cred ca esti in stare, cum nu prea cred ca esti in stare sa citesti altceva decat romane de 200 de pagini, de de-alde Ioana Baetica.

    P.S. Sorry, ca am scos putin sabiuta si am atacat la nivelul emotiv. Ia-o ca o anti-recomandare-invitatie la descoperire cu si prin….curiozitate…la. la. la

  14. Daca n-ai habar de Nietzsche, Dostoievski si de cam cele mai multe idei social-filosofice care-si au originea in secolul XIX, oh, da!, Breban merita sa fie analizat :)

    Ar fi trebuit sa te duci la suprarealisti cu “nu prea cred ca esti in stare sa citesti altceva decat romane de 200 de pagini”. Probabil ca ti-ar fi facut un GEST destul de uratzel, care cu siguranta ar implica fluide si alte jegosenii.

  15. @Hedda:
    eh, creca ai dreptate. e aproape induiosator tot ce spui. mi-ai provocat doua revelatii: una asupra lui breban, iar alta asupra propriilor mele posibilitati intelectuale. deci o iau ca pe o invitatie la auto-descoperire, hehe!

    altfel, mi se par coplesitoare, inca din comentariul precedent, discursul si ‘retorica’ ta, demne de o profesoara de limba romana de scoala generala sau cine stie ce grup scolar. iar daca ma insel in privinta asta, e cu atat mai trist pentru tine.

    p.s. macar suntem de acord intr-o chestiune – aceea ca vinci ‘ie’ cam sarac cu duhul si nu prea le are cu scrisul, bietul de ‘iel’! si aici ai avut un subtil simt de observatie. :/

  16. Hedda e o suguleata. Asa se zice?

  17. Se zice….se zice…. si contrariul….imparate! :) , dar ma onoreaza aceasta nesperata inrudire cu Nicolae Breban.

    N-as proclama asa ritos ca ideile “social-filosofice” (care?)de care pomeneai (cu oarecare respect, am inteles bine?) isi au originea in secolul XIX. Ideile, oricare ar fi ele, sunt ca nourii si calatoresc peste tot, prin toate secolele si patrund prin canale nevazute in creierele anumitor fiinte, mai mult sau mai putin geniale, care le dau forma si viata din cuvinte. Ah, cuvintele…care pot fi nobile si maiestuoase sau murdare si gretoase…. Avand in vedere ca dumneata, Vinci, ii ai la degetul mic pa Nietzsche si Dostoievski(inteleg ca i-ai citit chiar in original!?!), ie da-nteles ca nu te cobori sa analizezi un breb da talia celui care, fara voie, a devenit obiectul vrajbei noastre.

    Noroc cu Voroncas…ca ea e dama buuuuuuuuuna si cooooooooompatimitoare…Nu stiu de ce ti-a casunat ca as fi profesoara, dar probabil in urma traumelor suferite pe parcursul scolarizarii fortate. Nu sunt profesoara de niciun fel. Daca voiai sa gasesti ceva mai hard asa ca sa umilesti “scandalagioaca” trebuia sa zici de stil de camin cultural, proletcultism si alte rahaturi din astea dupa care stiti voi sa va ascundeti subtirimea de minte…

    P.S. ….si mai chemati s-un caine…. :) )

  18. Tocmai asta e chestia, ca nu trebuie sa stii prea mult din Dostoievski si Nietzsche (si ma indoiesc ca e atat de necesar sa ii citesti chiar si in original; cu o traducere in engleza pe Nietzsche il rezolvi, pe la urma, si avem traduceri facute pe Dostoievski foarte bune), pentru ca totul este intr-atat de ostentativ, incat nu trebuie decat sa fi auzit de cateva idei ale celor doi. Problema este nu ca Breban ia idei din secolul XIX si se foloseste de ele, ci ca le ia si LE TOARNA acolo in roman, fara sa le filtreze, sa le retuseze s.a.m.d. O groaza de idei din Don Juan le gasesti in Dostoievski (Crima si pedeapsa, Idiotul s.a.m.d.) intr-o forma mult superioara. Din asta nu trebuie sa se inteleaga ca daca Breban scrie mai prost decat Dostoievski nu merita sa aiba titlul de scriitor, doar ca nu inteleg prin ce vine el nou, asa. Bine, recunosc ca n-ar trebui sa vorbesc atat de determinat daca am citit numai Don Juan (cu care mi-a cam ajuns pentru toata viata), dar ma indoiesc ca celelalte romane (de acelasi volum monstruos de nejustificat – si de fapt mult mai mare) ofera ceva mult mai bun.

    P.S. Nu stiu daca m-am facut inteles in legatura cu replica ta cu alea 200 de pagini, dar iti spun ca este de o infantilitate si de o idiotzenie care ar face sa roseasca pe orice scolar cu lectura primara la zi.

  19. Heddo, da’ ce te faci cand descoperi ca magicianul, vrajitorul, prestidigitatorul, chiromantul, neti sandul, alchimistul-hehe(e clar ca te tragi din Coelho) sau cum vrei tu sa-i zici, e pedofil si inca un pedofil care nu pune inima in actul de pedofilie? Ce te faci cand iti dai seama ca degetul ala, pe care ti l-a vârât in fund (metaforic vorbind, bineinteles) si care a starnit in tine valuri de empatie si emotii nesperate, nu a fost un deget onest, un deget actionat de resorturi adanc interiorizate, sa nu ne mai ascundem dupa deget : un deget fara suflet?! Ce te faci cand iti dai seama ca acel deget a actionat asa doar ca rezultat variabil al adunarii partilor de inertie, de apatie si de narcisism care-l compun pe vrajitor?! Ce te faci cand o lume aproape intreaga vede ca-ti introduce dejtu-n fund si nu zice nimic pentru ca “nu se face”?!
    Iti zic io ce te faci! Te faci avocata de pedofil(i) pe net. Sau Ecaterina Andronescu. Tot aia :/

  20. Vinci, ce spui dumneata aici e treaba pentru semidocti…iara pe calea ce-ai descris….merg majoritatea in ziua de azi. Sa stii ca s-au facut si benzi desenate dupa “Crima si pedeapsa”, asa ca nu ma mira cum gandesti. Poti sa gasesti pe net referate la “Asa grait-a…”.Pe mine nu ma intereseaza si n-am sa-ti urmez sfaturile. De vreme ce recunosti ca “n-ar trebui sa vorbesti asa….” mai e totusi o speranta.Dar asta pe cand, vrand-nevrand, o sa te maturizezi. Esti doar o victima a Sistemului.

    In legatura cu raspunsul tau la replica aia a mea, care te-a durut…nu stiu de ce…ca era pentru Voroncas (ce cavaler in armura de moyenage zace in tine!!)….poti sa-l redirectezi spre urmatoarele:
    - canalul de dincolo de bariera propriilor sfinctere anale;
    - Mircea Mihaies, ca el spumega venin, intr-o jalnica adunare, impotriva lui Breban ca scrie romane de 700 de pagini si ca in iepoca noastra nu e mai e timp sa citesti asa ceva; 200 de pagini ajung si esti romancier bun de Romlit.
    - Alexandru Vakuuuuumlovski, care nu incapea in literatura romana cu proza lui – un fel de apa murdara, zoaie adica, de pe filme ca “Transpotting”. De ce? Ca Breban inca mai scrie…

    Razvan, daca te preocupa problema moralei in arta e bine. Daca te preocupa moralitatea artistului, nu e bine, ca o sa fii foarte suparat pe ce poti afla despre unii si altii. Numai un naiv trezit brusc din somn, dupa ce a baut prea mult cu o seara inainte, poate scrie ce ai scris tu mai sus. (N-am citit “Alchimistul”, numai aia cu…am uitat titlul, cu Veronica si era cea mai bine realizata scena in care eroina se masturba din tot sufletul in fatza cuiva…un autist/pseudoautist?)

    Eu am ceva de citit (Sextus Empiricus si Aristotel)si o sa cam lipsesc putin din peisaj. Daca schimbati titlul “articolului”(poate fi ceva in genul – este nicolae breban un scriitor al timpului sau?), mai trec sa va vad si poate stam linistiti si bem o bere fara alcool, vorbind de una si alta ….

  21. Esti o vita pseudo-literata. Din punctul asta, ar fi deja total imbecil sa-ti dau vreo replica serioasa.

Lasă un Răspuns