mega image iancului. casiera, deși banală ca o casieră, se desprinde de restul peisajului prin unghia perfectă a inelarului, decorată cu grațioase și elegante „motive” florale muzicale – portativ, note, cheia sol. cad pe gânduri despre eternul feminin.

p.s. de curând am revăzut, din plictiseală masochist-nostalgică, pe tvr cultural, „vă place brahms”. ce bășină, o, da, câtă luciditate – atâta dramă! (și să mor dacă nu-mi place brahms!)

tu ce zodie ești?

dacă vrei să-i faci cadou tovarășului o carte, ai grijă să fie neapărat hardback – numai așa funcționează impecabil efectul de bumerang. (la paperback se îndoaie etc. și nu vrei astfel de complicații.)

răzvan, deci anu ăsta o să-ți luăm asta, pentru că ne-o dorim mult. sperăm să-ți placă și să ne îmbucurăm împreună. (și acceptăm să ne-o dai înapoi, drept cadou (non-bumerang) când va fi să plecăm din țară, căci cartea asta ne va ajuta să ne adaptăm printre străini, trebuie deja să înțelegi și să accepți asta… așa cum și noi te înțelegem pe tine.)

p.s. nu uita că anul trecut ți-am luat deleuze. când ai de gând s-o plasezi acolo unde i-e, etic vorbind, locul?

• spaima – drama – rușinea cititorului: cărțile alea fundamentale pe care nu le-ai citit (sau recitit ca adult), dar probabil ai zis sau ai lăsat să se înțeleagă că le-ai citit. tipic. (lista e lungă, oricum va fi întotdeauna lungă și umilitoare. dintre cărțile așa-zise clasice/mari/importante – deși etichetele astea au un grad ridicat de arbitrar -, io n-am citit „frații karamazov”, „jocul cu mărgele de sticlă”, faulkner (doar 2 pagini – se pun?), pynchon, rushdie, vonnegut (deși am scris despre el la un examen), „moromeții” II [lol], „ulysses” nici nu mai zic, nimic „sf” și nimic dus la capăt de virginia woolf – că tot e ziua ei azi.)

• un mic experiment statistico-poetic, dacă vă plictisiți – cele mai citate versuri (pe google, evident) din literatura engleză. top 50. locul 1? un poet de necitit azi. :D

• sigur le știți, dar întru revizitare – învățăturile lui scott fitzgerald către fiica sa în etate de 11 ani. (intuim, desigur, că-s lucrurile de care el însuși n-a ținut cont. ”don’t worry about mosquitoes.” văd că de alcool nu-i zice nimic.)

p.s. ce notă ați luat la quiz?

peisaj industrial

dispecerul ghiza nicolae: „da, lucrez de 15 ani în uzină, o știu poate cum nu o știe nimeni, și secția mea este cea mai dotată; am fost lăcătuș mecanic, apoi controlor tehnic, acum iată-mă-s dispecer și n-aș pleca de-aici nici în ruptul capului, am aici o a doua casă și familie.” [de ce n-ar pleca?] „întâi pentru că îmi place meseria, apoi pentru că „una” este uzina de tractoare brașov, și puțin lucru-i să știi că din mâinile tale iese ceva admirat nu numai aici, ci și în alte 40 de țări? [...] când iese un tractor nou pe poarta uzinei simți așa „ca o zguduire” și asta înseamnă că și inima ți-e tânără. pe unde merg nu se poate să nu dau de un „băiat” de-al nostru și la așa întâlnire cum să nu te bucuri? și asta nu-i puțin lucru, e chiar foarte mult. dacă vreți să știți cum este uzina, păi trebuie să veniți în fiecare zi, aici se schimbă totul, într-o zi cât în șapte.”

ancu constantin, secretar u.t.c. al organizației din secția motor, are numai 19 ani: „știu că sunt o piesă mică, dar importantă în acest „ceasornic” uriaș și dacă din mâinile mele ies lucruri de calitate, „ceasornicul” merge bine și asta este tot ce îmi doresc. fiecare tractor mă poartă cu el. într-un fel eu ar odată cu tractoarele noastre și pâinea este parcă mai gustoasă când este frământată de mâinile tale.”

povestitorul: „da, pâinea este mai gustoasă… și ideea îmi trezește parcă din mijlocul zecilor de tractoare sclipitoare un miros dulce de pâine, scoasă de curând dintr-un cuptor, mireasma uscată și păioasă de grâu copt, sau aburul umed de pământ întors pe brazdă și gândul mă duce la sutele, miile de tractoare răscolind seva pământului.
părăsesc halele cu nostalgie, îmi doresc și eu câteva zile în care să umblu nestingherit prin fabrică, și poate dacă aș putea să șlefuiesc o piesă sau măcar să o șterg de ulei, aș simți cum îmi mulțumește acest pământ descântat de tractoare.”

mihai diaconescu în luceafărul (secțiunea „tineri reporteri”), nr. 31, 31 iulie 1971

și, pentru final, o vorbă la care să rumegăm îndelung, în profundă și imediată legătură cu sperma zilelor trecute: „bobul de grâu operează în memoria mea cu energia extraordinară a madelenei proustiene.” (cezar baltag, tot în luceafărul, nr. 29, 1971)

n-ai cum s-o spui mai bine, n-ai cum să parodiezi așa ceva; e un discurs perfect, epuizat deja.

aseară pe la orele 19, în mega image-ul de la iancului îl văd pe horia andreescu. avea un coș plin, din ăla împletit, cu care se merge cu coliva la biserică, și cumpăra zahăr alb mărgăritar și niște chestii gen prosciuto. cu alte cuvinte, un om normal, ca mine și ca tine! (iar asta e tot ce contează în viață, „la sfârșitul zilei”.)

bob veșnic, prunc prim, tu, frate al ierbii, părinte al pâinii, bunic al pământului, marea mea rudă, splendid, tutelar, demiurg anonim.
monadă a lumii, sinteză eternă de soare, de ploaie, de vânt și de humă, sudoare și rouă, eforturi și nouri, și jertfă, și raze, și palme voinice, muncite, cuprinse, tăcute și calme, de principi plugari.
străbune, bătrâne, principiu și stare, mișcare și simbol, putere și cântec, și cuget arhaic, și lacrimi, și cumpăt, și sfat, permanență, cetate cât țara, și pace de aur, legendă și paloș și pavăză, pază de grindini, de mană, de mâini de tâlhari.
[...]
fruct nobil al muncii, explozie dulce, miez alb, bucurie a omului liber, cu ochii – sori gemeni – izvor de lumină, sorginte căldurii ce-ți coace destinul de pâine pe masa copilului meu.
tezaur garant că mi-e fața curată, că port fruntea sus, că spinarea mi-e dreaptă, că mâinile-s libere, pașii statornici, făptura – ea mea și-a poporului nostru, la fel cum ești tu, al meu și al țării, dreptate și flamură, inimă, grâu! [...]

(romulus vulpescu, tezaur garant, în luceafărul, nr. 29, 17 iulie, 1971, un număr special, ca toate pe-atunci, având ca temă de dezbatere „mirabila sămânță – pământul nostru – grâul de-a pururi”)

]]> http://voroncas.wordpress.com/2012/01/18/oda-spermei/feed/ 12 voroncas http://voroncas.wordpress.com/2012/01/15/fluxus/ http://voroncas.wordpress.com/2012/01/15/fluxus/#comments Sun, 15 Jan 2012 20:16:24 +0000 voroncas http://voroncas.wordpress.com/?p=1924 ]]> mergeți de vedeți expoziția fluxus în germania 1962 – 1994 de la mnac, că mai ține până pe 31 ianuarie. apoi citiți cartea asta și aia e. o să vă placă. și una, și alta. e un pas simplu și cinstit întru apropierea de arta contemporană și ale sale happenings/events (cu sau fără scaun), oricât ați fi de sceptici.

iată ceva mostre modeste, făcute după posibilitățile spontanului pur, cu umbre nepoftite pe fundal:

de văzut și performance-urile lor „muzicale”, în genul ăsta. (tot în expoziție, mai multe.)

[later edit]

a, zilele acestea, au fost manifestații în piața universității și în piața unirii. [dedicație pentru cei ce mă acuză că în loc să scriu despre evenimentele de la universitate, mă ascund confortabil în cercul rece al esteticului. în plus, îmi cer scuze public că ieri am fost la mnac.]