pedagogia la animale (III)

(si ultima parte.)

luni, aceeasi prima ora, cu vagi dileme daca m-am imbracat ‘corespunzator’, cu ceva emotii (recunosc) – ma-ndrept spre liceul de poveste (ieftina) din pipera. ma pregatesc de predat la a doua ora, clasa a XI-a, simbolismul european, cum ziceam. intram in clasa. clasa goala; pentru ca loazele s-au gandit sa chiuleasca, intru maxima solidaritate. asteptam ceva, se scurge juma’ din ora, apar vreo 4 rataciti, mai mult pusi pe glume decat pe poezie (si e de-nteles). mi se cam taie si mie cheful. la final, pe fuga, le arat si niste imagini; ofelia in 2 viziuni simboliste – millais si redon.  [vezi jos.] nu stiu de ce, dar chestiunea ii amuza.

roxana preda basmul la a IX-a; acolo loaze in forfota continua, mai ales verbala. cele cateva fete din primele banci devin brusc meschin-feminoid-interesate de profesoara provizorie: ‘domnisoara, dar de ce nu puteau sa faca copii?’, intreaba chicotind (despre imparatul si imparateasa din “tinerete fara batranete si viata fara de moarte”); sau: ‘domnisoara, da’ cati ani aveti?’ oricum, predatul roxanei, dincolo de mediul prea agitat si prea putin atent, mi s-a parut de un firesc calm, discret (si cald, totodata), astfel ca m-am simtit cuminte si confortabil in ipostaza de eleva imaginata, iar basmul ala superb chiar m-a ‘melancolizat’ nitel.

iar emilian a facut spectacol! mi-a spulberat toata suspiciunea fata de asa-zisa lui lipsa de simt pedagogic (al carui sens mi-e parca din ce in ce mai obscur). barbu, “din ceas, dedus”. intr-un limbaj complet informal, cu gesticulatie libera, cu ironii a caror tinta era insusi proful ‘mentor’-observator din fundul clasei [chiar ne-ntrebam pe urma ce-o fi prins din ele.], cu desene halucinante pe tabla, cu replici senzational-categorice (‘ce, voua va plac metaforele lu’ arghezi?’, ‘bai, deci nu-i nici o metafora in poezia asta; creasta e creasta, cirezile sunt cirezi!’ etc.), emilian a reusit sa-i lase cu gura deschisa; nu stiu cat au inteles, insa un efect – macar emotional – tot le-a produs. le-a vorbit cu nonsalanta despre barbu & droguri (le-a adus si un articol pe tema asta si i-l intinde unuia la final, ‘ia de-aici!’, pe un ton sanatos), despre toate cliseele pe care le inghit ei din manuale si de pe la profii astia zelosi [ma rog, ei nici pe astea nu le asimileaza in vreun fel.], despre cateva poezii porno ale lui barbu, in fine, i-a ‘scuturat’ nitel. ar fi fost proful care-ar fi reusit sa ma fascineze. alte citate memorabile: ‘vi-l imaginati voi pe barbu stand el asa singur, cu pana in gura rozandu-si pixul si gandindu-se ce sa mai scrie?!’

cu ocazia asta, am ‘brevetat’ noi cateva concepte extrem de simpatice, pornind de la asa-numitele ‘etape de creatie’ ale lui barbu: ‘etapa pornosiana’ si cea ‘ermotica’.

la finalul orei mele (jalnice), ma cheama proful la el pentru un repros: ‘domnisoara, ati avut doua poezii, da? prima de cine era scrisa?’ eu: ‘de baudelaire.’ [“corespunderi”, desigur.] ‘si a doua?’, ma-ntreaba precipitat. ‘verlaine.’, zic eu intrigata. [“arta poetica”.] ‘sunteti sigura?’ eu: ‘ da.’ ‘pai si dumneavoastra ce-ati spus?! la sfarsit…’ eu, crezand ca poate-am zis rimbaud sau cine stie ce: ‘hmm… nu-mi amintesc, ce-am spus?!’ proful: ‘va zic eu ce-ati spus: <OK>!’ eu (un pic dezamagita ca era doar atat): ‘ah…’ el: ‘pai… ce treaba are verlaine cu <ok>?! nu se admite asa ceva.’

ok.

212_millais_opheliat246620a


12 responses to “pedagogia la animale (III)

  • meritoriu

    :))) N-ai cum sa le mai atati interesul decat daca le vorbesti pe limba lor. Cate ore de practica mai ai ? Incearca data viitoare sa le ai spontan, sa nu apuce sa isi puna in practica vreun plan diabolic de deplasare in grup.
    Bafta :)

  • voroncas

    pai na, nici n-am inceput bine si am si terminat povestea asta; cam trista-n felul ei, dincolo de amuzamente.

    bafta sa fie daca ma decid pana la urma sa ma bag pe bune in ea. :)

  • My Rain in November

    mnah, bine ca ai scapat “vie si nevatamata” din toata povestea asta

    sa fii un prof bun in zilele noastre inseamna CEVA! mai intai sa iti placa si sa simti ca asta iti doresti sa faci (respectiv sa nu te mai gandesti cu groaza la salarizare, la generatia asta mult prea dezinvolta de elevi etc.), apoi sa-ti gasesti un stil optim pt a-i face pe elevi sa vina cu drag la ora ta (nici prea-prea “moale” ca apoi ti se urca pe cap si nu mai dau 2 bani pe nimic, nici foarte-foarte “a’ dracu” pt ca devin stane de piatra in banci, ori din frica ori din nepasare, si gata cu interactiunea)

    anyway, iti doresc bafta in orice directie aleasa… si curaj dupa ce te-ai decis si ai inceput-o

  • alexandru

    oamenii te învaţă cum să te porţi cu ei, deci să fii bine pregătită cu lecţia, că în clasă o să trebuiască să te poţi adapta rapid, fără prea multe ăăăă-uri. emilian, de care spui, nu trebuie să fie un model de atitudine constantă faţă de elevi şi subiectul predat. cam trebuie la fiecare 5 minute o glumă (nu pe seama lor sau doamne fere’!, a ta) ca să rămână atenţi şi înainte să vii cu picanterii , trebuie ca cei care le primesc să aibe o bază apropiată de nivelul de percepţie agrementat de autorităţi. că de nu! sigur după îşi bagă pula, şi nu mai dau doi bani pe autor şi valoare reală a contribuţiei lui la arta cuvântului.
    baftă!

  • voroncas

    @My Rain in November: om vedea. multumesc. ‘retete’ sunt multe pana la urma…

    @alexandru: incoerent, cam infantil si gratuit-inversunat, ceva imi scapa, insa bafta si tie!

  • Laetitia

    haha, savuros post-ul tau.
    Ma gandesc ce ma asteapta anul viitor cand voi face si eu practica ( macar ca experienta, sper).

  • voroncas

    merita sa treci prin ea chiar si numai pentru a scrie despre! :) oricum, sa stii ca liceele astea prea bune nu-s asa de… colorate! :D

  • alexandru

    @voroncas
    evident incoerent…am de a face cu o posibilă viitoare profesoară de limba şi literatura română…nu m-am putut abţine.
    dar cu infantilul, mi-ai tras un şut în coaie. de dimineaţă sufăr.

  • voroncas

    asa-zisa infantilitate a discursului tau vine mai ales din redundanta. parea ca te adresezi unui redus mintal – ceea ce nu prea ma simt, tre’ sa recunosc.

  • alexandru

    ok! m-am mai liniştit! în acel discurs sforăitor (la asta te referi cu redundanţă, nu?) credeam că ai observat cine-ştie-ce.
    ei şi tu acum! nu îndrăznesc să lezez capacităţile intelectuale ale nimănui, da’ scriam şi eu aşa, de dragul de a fi citit.

  • the mad hatter

    sunt niste criterii in functie de care sunt alese liceele astea ?

  • voroncas

    nu chiar, pur si simplu am fost repartizati in functie de grupa. (altfel, probabil ca dadeam o fuga la vianu, haha!)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: