senzațional! patima egomaniacă a studentelor la litere (varianta necenzurată). confesiuni năucitoare

io am facut multe căcaturi pe blogul ăsta. din care cauză, uneori, mi-am și luat-o psihicește. să (nu) ne amintim, de exemplu, de melodrama mihai mindra & co. (personaj încă foarte căutat prin post-urile mele, de altfel.) la povestea cu breban mă amuzam ca poate apare breban însuși să mă desființeze, iar la textulețul recent despre masterul hiperinteresant pe care-l  fac acu tot pe la litere (c-așa mi-a fost destinul!) credeam că, cine știe, nu mă mai lasă domnii profesori să trec clasa! (ca pruasta de roxanah care sigur numai trece clasa la moangă, c-a fost nesimțită și a vorbit în timp ce el, probabil – nu bag mâna-n foc, ca n-am fost chiar acolo – debita întru abstracțiuni. celtice sau nu.) dar nu despre asta e vorba în confesiunea de față (intelectuală, desigur, pă modelul lui adrian marino, asupra căruia voi reveni cu seriozitate, fincă posed și această capacitate).

după cum bine se știe – sau nu – prin noiembrie am scos și noi, (pre-)filologii, o carte! (alfel, n-am avea sens pe lumea asta.)  un volum colectiv, scrisoarea de iubire, dragoste, amor, editura ars docendi, 2009, cu studii, eseuri, corespondențe, unele mai inedite decât altele. nu insist. în presă, ce să zic, reacțiile au fost bune, cu sau fără eforturi de diplomație. articolul deliei ungureanu (asistentă de tl tot pe la litere) abordează chestiunea cu pertinență, bun simț și, inevitabil, mici afinități – adică ea zice că noi ăștia băgați pă corespondența secolului XVIII englez, io, roxanah-bioenergizata, vinci-manelistu și emilian-drogatu, facem o treabă bună, în ciuda evidentelor noastre neajunsuri. mai e articolul lui paul cornea, adresat elegant d-nei antoaneta tănăsescu care ne-a adunat și a tras de noi, îndărătnici drăcoși ce am fost. și ar mai fi emisiunea lui dan c. mihailescu, omul care aduce cartea, care în general mă îngrețoșează de la un cap la altul, am mai spus-o, și despre care oricum le zice cu miez vinci.

în volumul cu pricina au scris 50 + 1 de uameni. luminați, informați, talentați, precum și unii mai săraci cu duhul (amin). ei, acest post le este chiar lor, celor din urmă – care vor fi cei dintâi, se știe – închinat, căci zace-n mine sămânța răului încă de când am ținut primul exemplar în mână și am frunzărit paginile pângărite de colegele noastre extasiate în febra unei scriituri demne de naivitatea oracolelor din școala primară sau de crizele identitare hormonale pubertine secretzioniste etc. mai concret, la final fiecare individ care a contribuit la frumosul volum are posibilitatea să-și conceapă o scurtă (adică de bun simț) autoprezentare, fără indicații suplimentare sau restricții. dar insist: există, din fericire, o anumită intuiție a bunului simț care ne ghidează în momentele mai mult sau mai puțin delicate și ne scoate practic din căcat. surpriza – aproape ireală – a fost să constatăm că, unora dintre creaturile care s-au semnat prin carte, această minimă conștiință de sine le este fatalmente străină. așadar, libertatea lor creatoare a… creat monștri, aproape la propriu! (io, personal!, am stat vreo 2 zile sa reformulez alea 3 randuri despre mine, cu jenă, rușine și scârbă de mine.)

iată, la întâmplare, crâmpeie din aceste ego-uri inflamate, cangrenate (menționez că selecția a fost cumplit de dificilă, m-a pus într-o situație ingrată de-a dreptul, căci materialul uman și scriptural e inepuizabil!):

Am dat la Litere pentru că m-a sfătuit o vecină […]. Când am citit prima dată Cioran am plâns și nu am ieșit din casă două zile, deși nici acum nu îl înțeleg în adevăratul sens al cuvântului.

Sunt o fire melancolică, visătoare, care se hrănește ca o gurmandă cu zâmbetele și bucuriile celorlalți atunci când ea nu le poate obține. În rest, îmi place foarte mult să dăruiesc aiurea zâmbete. (…) Sunt o persoană căreia îi place să se plimbe și prin acest lucru mă definesc complet.

(…) nu e dornică să termine facultatea, deoarece s-ar descrie ca o melancolică absolută, mereu predispusă amăgirii de a se mai uita încă o dată la pozele copilăriei și la cele mai vechi (…). Sunt un mare iubitor de Camus, de Dali, de vară, de câini și nu mă încântă nimic mai tare decât spumele învolburate și dansânde pe care marea mi le poate oferi în orice anotimp. Doar ea, marea, îmi pare frumoasă, indiferent de vârsta anului respectiv, găsindu-mi în ea partenerul de taifas.

Încă din copilărie, pasiunea pentru literatură m-a purtat pe la concursuri de literatură la care am participat susținând creații proprii de poezie și proză. Nu mă descriu ca fiind o fire melancolică, ci mai degrabă veselă și extrovertită. (…) În creațiile mele am atins teme precum: iubirea, adolescența, mitul androginului, sărăcia, avuția. (Re)citesc cu plăcere pe Kafka pentru puterea lui de a transfigura realitatea păstrându-i sensul, pe Isaac Asimov pentru imaginația constructivă în domeniul tehnicii și pe Alecsandri pentru coloratura versurilor.

Acum doi ani, lăsându-mă cuprinsă de euforia Valentine’s Day și sufocată de inimioarele chinezești de toate mărimile și formele pe care le-am respins îngrozită, i-am făcut cadou iubitului meu volumul lui Mircea Cărtărescu, „De ce iubim femeile”. L-am parcurs pe nerăsuflate, apoi i-am scris pe prima pagină: „Citind, vei descoperi, sau, din contră, misterul se va adânci și mai tare…” O simțeam de mult timp, dar abia atunci mi-am dat seama că sunt o zână care învață să fie femeie (…). „Zâna” este o visătoare studentă la Litere, veșnic îndrăgostită de iubire.

Am început să scriu…, dar nu proză sau poezie…, ci idei, caiete întregi cu povestiri și rememorări, sentimente expuse. Să scriu doar pentru mine! Am început însă să visez că, poate, într-o zi… voi avea ocazia ca gândurile mele să fie publicate și iată că visul mi s-a împlinit.

Cunosc limba engleză de nivel avansat (scris, vorbit, citit), iar limba germană de nivel mediu (vorbit, citit) și de nivel începător (scris). (…) În ceea ce privește cunoașterea utilizării PC-ului mă descurc folosind programe ca: Microsoft Office și Internetul.

Așa sunt eu, în aparență cu capul în nori, dar în esență cu picioarele bine înrădăcinate în cel mai adânc cernoziom. Am vise ce-mi trec prin gând cu bicicleta (căci dacă ar fi trecut cu avionul probabil că aș fi fost un geniu, iar eu mi-am semnat contract să trăiesc mult…), iar unul dintre acestea nu s-a format singur, ci cu ajutorul unei minunate doamne profesoare, dumneaei mi-a pus temelia, iar eu am adăugat mortar ca să rămână veșnic și căldura sufletească, să inspire…

Îmi plac naivitatea, diminețile, imensitatea munților mă copleșește, ador privirile jucăușe și zglobii ale copiilor, finețea, misterul, dragostea sunt bătăi ale vieții, iar libertatea e a mea… Dacă nu ar fi existat termenul „libertate”, cu siguranță l-aș fi inventat. Nu-mi plac „de ce”-urile, apa rece, diplomele, falsitatea, obișnuința, banalitatea, neputința bătrânilor.

mă tem că orice comentariu – în privința stilului hiperclișeizat, a informațiilor de maximă relevanță transmise – ar fi de prisos. din masochism, aș mai continua, la categoria ‘diverse’: o tânără e născută în orașul de la malul mării, pe deasupra și îndrăgostită (ce ironie!), alta ne spune care-s punctele ei forte, alta scrie mai mult în puncte de suspensie decât în cuvinte (ceea ce nu e tocmai o idee rea, la cum se exprimă), accentuând că-i place literatura de calitate, o alta e născută în orașul de pe malul Jiului unde se află operele de artă ale lui Constantin Brâncuși (toate, probabil), Cioran e citat obsesiv (una îl citește până când uită de ea), glasul literaturii, chemarea, visarea, triumful, sunt o fire… apar cu obstinație estetică în aceste confesiuni sfâșietoare, o altă duduie este (chiar!) vicepreședintele Asociației Studenților Creștini-Ortodocși Români din București (Duamne-ajută!), iar multe altele înșiră titluri, concursuri, organizații, căcaturi de tip comunicare-relații-publice-economice-finanțe, punând accentul fie pe scindarea interioară, fie pe armonioasa colaborare, căci literele și ase-ul merg mână-n mână, se știe! în fine, o duduie, după ce-și trântește autobiografia pe trei sferturi de pagină (enorm, în context), precizează ingenuu: dacă mi-a scăpat ceva, mă găsiți la (adresa ei de mail); ce-i drept, pe mine încă mă roade curiozitatea în acest sens.

ce mi s-ar putea întâmpla acu – și ar fi supermijto! – e să mă scoată din ediția a II-a, a III-a… a cărții! mulțumesc.


32 responses to “senzațional! patima egomaniacă a studentelor la litere (varianta necenzurată). confesiuni năucitoare

  • bogdan

    să înţeleg că tu ai dat foc la Litere. cea mai frumoasă descriere este ce a a urmaşei lui Bill Gates-curriculum-vitae: ştie engleza pe trei trepte şi se descurcă cu ordul! cine e cea mai tare secretară din ţară?!

  • meritoriu

    Am raaaas si-am mai raas… Chiar nu ma asteptam sa fie asa distractiv la litere. Cam asa as zice si eu, decat cu o asemenea companie selecta, mai bine ba. Banuiesc ca n-ai suflat nici un cuvintel de Cioran sau Camus in descriere. Vezi, d-aia nu te integrezi in decor.
    Eh, nu pot sa-ti urez ca data viitoare sa fie cu noroc si sa fii tu singura stapana pe volumul tau.

  • bogdan

    eu citisem mitul antidrogului. poate pe metadona as citi si eu alecsandri.

  • voroncas

    @bogdan:
    da, a fost lucrătura mea acolo. și (nu) e decât începutul!

    @meritoriu:
    și eu am râs și-am tot râs, da mi-e și nițel rușine, na. cât despre autoprezentarea mea, e ca și cum nici n-ar fi, miloaga de mine!

    @bogdan:
    noi suntem cu dumnezeu, nu cu drogurile!

  • cu niniţa-n gondoletă

    şi cum să nu vrei să întâlneşti pe cineva careia-i place kafka, asimov si alecsandri, citind pentru coloritul versurilor şi transfigurarea realităţii ?!

    P.S. si ce literatura ar putea iesi din alaturarea astea de nume !!!!!!!

  • voroncas

    @dan:
    asta fara a mai pune la socoteala si ‘creatiile’ ei, proprii! (de tip slavici, am umila impresie.)

    p.s. io pe „ninița” n-o cunosc!

  • Irina

    Duuamne, zau, de ce n-a luat foc toata facultatea?

  • voroncas

    @Irina:
    pai probabil asta a fost un prim semn. fieru-ncins si flacarile iadului ne-asteapta, sper.

  • Theo

    duamnedumnezeule hristoase sfintesisoe m-am cracanat de ras pana mi-au parcurs picioarele 360 de grade in stil yoghin. si apoi desigur au aterizat din noi in cernoziom adanc…

  • rake

    doamne, cat de bine e(comparativ) la poli!

  • voroncas

    @Theo:
    deci n-ai nici un motiv acu să nu cumperi cartea!

    @rake:
    da, pentru că la poli ie numa elita! (orcum, nu înțeleg ce e de comparat.) :D

  • roxana e.

    cu talpile arse si bioienergiea la nivel jos trebe sa-mi exprim si io cu patima-mi mahnirea cernoziomatica ca lucrurile sunt intotdeauna ceea ce sunt, iar nu alceva! orc, dela preamiluitele intr-ale cuvantului coautuare ale nuastre, am invatat macar ca ieu nu sunt o zana, ci direct mumah-padurii si ca practic prin rasul meu parshesc i-am zis lu moanga ca nu prea sta pela temelia mea si mai ales ca nu simpt nevoea de a adauga niscaiva mortar. arza-ne-ar vapaile gheenei diplomele alea care orcum nu prea ne plac!

  • voroncas

    pai diplomah din aia tu orcum n-o să primești! ieși a-fa-ră!!!

  • roxana e.

    ies, ies khalare pe mhatura!! care ramane…arde ca shobolanu!!

  • voroncas

    mai fetiț-o, nu fi obraznică!

    *…mă-sa-i curvă!

  • roxana e.

    sunt dh-a dreptu fhlegmati-ca!
    finalu alternativ iera implicit, socotesc ca nu poate arde ca shobolanu decat ala care ma-sa-i curva! niezo stie

  • alexandruvoica

    1. Citat: <> Observatie: Nu cred c-a auzit de Andreea Marin. Inca. Sau, bagaboanta, se face ca nu stie si e smechera.
    2. Citat. <> Observatie: Ea si Martin Luther King.
    3. Citat. <> Observatie: Vaca proasta, Internetul nu e un program.
    4. Citat. <> Observatie: Escaladeaza muntele Venus…
    5. Citat <> Observatie: Prea tarziu, exista si e un ziar cu tate pe prima pagina. Sau Botezatu.
    Eu zic sa facem un cenaclu, o miscare literara, ceva. Punem smecheria asta ca si carte de capatai, ca manifest chiar. Si iese de o combinatie. Pentru toate NF-urile de la Litere, fara numar.

    Apropo, vand Nokia 5800 Xpress Music, aproape nou, cat de cat original, si fara zgarieturi si mizerii din astea. Ma gasiti pe mail.

  • alexandruvoica

    WordPress e de cacat. De aia am cont pe el. Deci, din nou, inca o data, repetam cu si mai multa energie.
    1. Citat: „Zâna” este o visătoare studentă la Litere, veșnic îndrăgostită de iubire. Observatie: Nu cred c-a auzit de Andreea Marin. Inca. Sau, bagaboanta, se face ca nu stie si e smechera.
    2. Citat. Am început însă să visez că, poate, într-o zi… voi avea ocazia ca gândurile mele să fie publicate și iată că visul mi s-a împlinit. Observatie: Ea si Martin Luther King.
    3. Citat. În ceea ce privește cunoașterea utilizării PC-ului mă descurc folosind programe ca: Microsoft Office și Internetul. Observatie: Vaca proasta, Internetul nu e un program.
    4. Citat. Îmi plac naivitatea, diminețile, imensitatea munților mă copleșește, Observatie: Escaladeaza muntele Venus…
    5. Citat Dacă nu ar fi existat termenul „libertate”, cu siguranță l-aș fi inventat. Observatie: Prea tarziu, exista si e un ziar cu tate pe prima pagina. Sau Botezatu.
    Eu zic sa facem un cenaclu, o miscare literara, ceva. Punem smecheria asta ca si carte de capatai, ca manifest chiar. Si iese de o combinatie. Pentru toate NF-urile de la Litere, fara numar.

    Apropo, DECI INCA vand Nokia 5800 Xpress Music, aproape nou, cat de cat original si fara zgarieturi si mizerii din astea. Ma gasiti pe mail.

  • deghelase

    ai poze cu telefonul?

  • alexandruvoica

    am ceva poze, dar apare cam dezbracat, nu stiu daca esti gata sa le vezi.

  • deghelase

    pai ziceai ca n-are zgarieturi. nu?

  • alexandruvoica

    n-are, ca l-am tinut in chiloti.
    in fund, mai exact.
    sa-i fie cald.

  • Miruna Vlada

    doamne cat am putut rade…
    dar par atat de bine date din condei in stilul gomflat al autoadularii de tip hi5 incat mai ca imi vine sa banuiesc ca sunt creatiile tale satirico-defaimatoare…

  • voroncas

    @Miruna Vlada:
    hm, de data asta realitatea (cruda sau nu) se dovedeste mai spectaculoasa. deci te invit sa-ti arunci ochii peste carte, cand ai ocazia. cred ca inca se gaseste la carturesti si eminescu. :D

  • Miruna Vlada

    mda. ce-i drept, o reclama mai buna nu ii putea-i face…
    sunt curioasa. mai ales ca nu am priceput daca e vorba de eseuri teoretice despre scrisori sau texte de fictiune sub forma de scrisori de amor… in fine, imi fac temele. dar cine a facut selectia?

  • voroncas

    in principiu, e un volum eterogen – si valoric, si tematic; inevitabil, probabil, cand scriu atatia oameni – cu (incercari) de eseuri teoretice despre corespondenta de amor sub diferitele ei forme (retorica, maniera, suport – hartie, sms, e-mail etc.), traduceri, fragmente/colaje din corespondente “celebre” si alte eseuri, mai mult sau mai putin personale, “libere”.

    selectia celor care au contribuit a facut-o antoaneta tanasescu, profa coordonatoare, cu o ingaduinta considerabila, probabil din spaima ca altfel nu se vor gasi indeajuns de multi oameni care sa scrie si sa duca la capat proiectul. sau poate pur si simplu s-a grabit, nu stiu.

  • Miruna Vlada

    da, stiu ca antoaneta tanasescu e o persoana de calitate de asta nu imi imaginam ca puteau sa intre texte slabe.. dar oricum, intotdeauna e bine sa dai sanse cat mai multor talente incipiente, ca apoi cine stie cum sare geniul..
    oricum, te astept “pe piata” cu ceva texte critice. lucrarea cu don juan in ce stadiu e? n-ai in plan sa o dezvolti intr-o carticica sau macar eseu? din ce scriai asta vara se anunta ceva palpitant…
    si plus, cred ca iti va prinde bine sa comentezi pe cultitudini, iti faci mana :)

  • deghelase

    m-am razgandit, m-am scarbit, nu mai vreau telefonul tau acuma, da’ nu ne suparam frate

  • voroncas

    oricum, emiliane, nu creca ti-l permiteai! io am vrut sa-ti zic de la inceput, da’ m-am gandit sa vad pana unde duci cacatu.

  • deghelase

    ma, daca era un telefon cinstit, ma bagam, si oricum imi permiteam, dar asa… pana mea. oricum nu cred ca vinde

  • coramica

    Acuma, sincer, nu inteleg de ce va luati de fiecare randulet. Oricine poate scrie ce vrea , poate sa isi exprime opinia. Prea luati la puricat gandurile oamenilor, nu vi se pare?

  • skorpia

    Am descoperit, iaca, tarzior, catharsisul domniei tale si zau ca n-aveam de gand sa “ma bag in vorba”, dar m-am amuzat copios si pentru prima oara de cand am gatat scoala de Litere si literati ma simt BINE. Tot timpul am crezut ca am fost eu mai horopsitha de soartha (apropos, de ce scribaluieste mandhra aceehea, rhoxhana, cu “h”??? defect de tastatura, bad taste?) si-am nimerit cu generatia de poze, figuri si figurine, vip-uri si vipusti. Dar observ ca mierea scolii e de vina – atrage mustele, parol.
    Chiar ma duc sa caut cartea asta in librarii (promite sa fie la fel de picanta ca a lui Alex Stefanescu – Cum te poti rata ca scriitor. Cateva metode sigure si 250 de carti proaste.)
    Cu sau fara voia domniei tale, voi mai trece p-aci. Good job!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: