futere de bucurești

am mai zis că bucureștiul e un oraș de căcat? da, am mai zis, deși niciodată nu am făcut din asta tragedia vieții mele sau refrenul meu favorit. și totuși treaba e, în chip brutal-obiectiv sau „doar” prin prisma experiențelor personale, absolut dezastruoasă. singura scuză a bucureștiului – pentru mizeria de insecuritate cu care te întâmpină practic la orice colț și la orice oră – ar fi fost să fie totuși un oraș frumos. dar nu, e dat dreacu de urât. acu că am clarificat și aspectul ăsta, să las deoparte alte ambiguități. în aprilie am povestit faza asta – cu pumnu-n cap de la boschetară. a fost supermijto, ba chiar m-a excitat puțin. și mă excită și acu când îmi amintesc…

bun, în seara asta, undeva în jur de ora 22, io, vinci, alex & paul stăm de vorbă la universitate la fântână – deci în miezu găozului capitalei. vinci în fața noastră în picioare, noi restu pe o bancă d-aia de beton. lume multă în jur și-n trecere. apare din seninu curului un drogălău (cel mai probabil pe substanțe de căcat, că sigur n-avea bani de ceva jmeker) care-l îmbrâncește pe vinci cu o putere incredibilă, de parcă intrase autobuzu în noi, și urlă ca apucat că „tu ești ăla care s-a luat de mine” sau ceva de genu ăsta, vinci cade peste bancă, peste alex pm, impact puternic, șoc, lovituri, nasol, panică, vine după noi, nici nu-mi dau seama, paul fuge, tot într-o fracțiune de secundă, probabil, cu bicicleta, drogatu după el, are ceva spor la fugă, vinci după el, îi dă un picior în piept, nu știu ce se mai întâmplă, suntem căcați pe noi orc. nimeni, da nimeni nu face nimic, un dobitoc pe o bancă lângă, cu o cutie de bere în mână, se amuză copios. cum noi 4 nu-i facem față lu ăla? că dacă era el acolo – deși era practic „acolo”! – să vezi ce-i făcea. orc, important era că stătea acolo pe margine zâmbind, așteptând probabil și mai mult din spectacolu ăsta lamentabil. într-un final apar niște gardieni care-l imobilizează, iar el zbiară îngrozitor și se zbate, mai că le stârnește compasiunea unora dintre trecătorii care au deschis televizoarele mai târziu. :/ și-l duc. și-asta a fost, în bucurești n-ai cum să te plictisești.

patetic, fatalist, clișeic, cum vrei, rămâi și te-ntrebi ca prostu unde morții mă-sii trăim.

evident, n-a murit nimeni, n-a ieșit cu sânge, treaba merge mai departe. la fel.


21 responses to “futere de bucurești

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: