indexu’ la apă

ajutați-mă, oameni buni. de câteva luni am o problemă: uit să dau indexu la apă. înainte de 1 ale lunii îmi aduc aminte. zic să nu uit. apoi se face 1 ale lunii. zic hai că mai am câteva zile, până pe 5-6, să-l dau. apoi se tot face că intervin lucruri, dar mă gândesc încontinuu că tre să i-l dau administratorei, nu dorm noaptea, mă trezesc în zorii zilei, deși parcă niciodată nu e momentul potrivit. se face 8 și mă gândesc că încă ar fi timp, că poate n-a dat indexu mai departe. se face 10 ale lunii și mă enervez că nu i l-am dat. apoi respir ușurată, mă detensionez, lasă că luna viitoare sunt mai promptă. și tot așa. de câteva luni. este o perversitate. tocmai pentru că nu uit cu adevărat. îmi stă gândul fixat în creier zile întregi, mă sugrumă zi de zi. și tot nu pot să fac gestul. așa că lună de lună plătesc apa ridicol de mult. la paușal adică – ce cuvânt oribil, mi-e și scârbă să-l pronunț. vine din germană. ăsta-i cuvânt de oameni apăsați de datorii și obligații, de greutățile vieții. io nu-s dintr-ăia.

vă rog veniți între 1 și 5 ale lunii să-mi citiți apometrele și apoi să treceți pe la tanti să-i spuneți numerele magice să le treacă conștiincios în registrul acela mare de socoteli. această doamnă popescu – care de fapt nu-i administratora, e casiera, da așa-mi place mie s-o consider -, fostă contabilă la viața ei respectabilă, e de găsit marțea și joia după-amiază în cămăruța de la scara 3, așteptând cochetă locatarii să vină să-și plătească dările. e pieptănată și gătită toată. plus un touch de ruj roz pe buze – o ultimă dulce reclivă a tinereților ei. adesea pe banca din cămăruță mai stau doi vecini din bloc să-i țină de urât: un moș gras care întreabă la fiecare, dând din cap, „a, cât are?” (de plată la întreținere, adică) și o babă cu ochelari mari heliomați de nici nu-i vezi fața. vorbesc și ei de una alta, apăsările vârstei, ce să-i faci. da când doamna popescu scrie chitanțele – citeț, cu literele frumos rotunjite și adânc apăsate cu pixul -, calculează, verifică banii și complicatele tabele lunare, toți tre să tacă. e liniște ca-n sarcofag. pentru că ăștia-s bătrâni, mă-nțelegeți?

bă da mai e și administratoru. instalator de felul lui. silviu. despre el altă dată.


2 responses to “indexu’ la apă

  • scorchfield

    Este mai simplu; bei apă de la cișmelele din oraș -sau de la farmaciile culte, te duci la prieteni sub pretextul că vrei ceva de la ei, dar te scapă și cauți toaleta. Noaptea ai olița pe care a doua zi o arunci pe florile celei de la parter: aia cu pisicile multe.

  • Marius T

    Am scapat de corvoada platii intretinerii jos in subsol la administratie, platesc acum prin IB. Cu apa la noi e mai simplu. Saca nu dai citirile te trece la pausal si iti baga cam 4a m3 de apa calda si 6 de rece. Si cand vine luna urmatoare treci cititrile normale. CUm e la tine cu citirea peste 6 luni poti sa spui ca de fapt acea citire e de regularizare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: