dan perjovschi

dan perjovschi mă plictisește de moarte.

ok, am înțeles cu toții despre ce-i vorba. trăim într-o lume rea în care omul [umanul] e abrutizat. din această cauză suntem cu toții triști + nițel autoironici, cât să ne salvăm.

a prins & dezvoltat un anume tip de poantă/meșteșug în care a rămas confortabil blocat. tezismul lui neobosit te izbește peste cap încontinuu ca un ciocan stricat. nu mai e vorba de vreo „trezire la realitate”, pentru că impactul se diminuează cu fiecare grafie de-asta trasă de păr. pentru că nu toate cuvintele trebuie să formeze jocuri de cuvinte. nu toate cuvintele/formele trebuie să rimeze sau să se-nfrățească cu de-a sila ca să iasă mesajul, adevărul. asta-i plictiseala. plictiseala inevitabilă a manierei, spuneți-i cum vreți.

perj


Comments are disabled.

%d bloggers like this: