Tag Archives: adrian paunescu

aforismele care mă mișcă

grigore vieru este poetul meu preferat (luați-o ca pe un soi de guilty pleasure sau ca și cum mi-ar plăcea… kylie minogue, să zicem, ceea ce oricum este adevărat). și este român, pentru că basarabia este românia. sunt momente și momente când mă întreb, în miez de noapte, ce-mi place mai mult la el: poezia sau părul? înainte de a ne pripi cu un răspuns, vreau să citim puțin din aforismele sale, mai puțin cunoscute publicului profan, amator azi doar de poezie cu genitalii, injurii, mizerii. (plus că dacă nu-l iubești pe grigore vieru, înseamnă că nu-ți iubești nici mama, nici țara.)

  • cea mai veche carte din lume este o mamă, cea mai frumoasă carte din lume este o mamă.
  • mi-am păstrat obrazul curat pentru lacrima ta, mamă.
  • deși pământul se învârte mereu, m-am născut acasă.
  • nu cunosc un dar mai frumos din partea unui musafir, decât acela de a-mi elogia țara în limba casei mele.
  • gloria fără patrie este ca frumusețea femeii: niciodată nu știi ziua în care se va stinge.
  • nici copilul nu plânge când pâinea se frânge.
  • e bine să învețe un popor de la altul, nu este bine să învețe un popor pe altul.
  • cum să-ți întind mâna când mi-ai bătut-o în cuie?
  • când naște sămânța de greu, nici soarele nu stă alături. 
  • muzica este răzbunarea frumuseții pe urâțenie.
  • ne încălzim palmele pe obrazul pe care l-am lovit.
(răzbunarea urâțeniei pe frumusețe)
(vieru cu târfa sa, căci orice poet are târfa lui care-l ajută să meargă mai departe)
Advertisements

va mai cădea o stea…

întrucât moartea poate surveni oricând cu brutalitatea-i specifică, am considerat că s-ar cuveni să-i aduc un ultim omagiu maestrului florin piersic, până nu e prea târziu… altfel, degeaba rămânem pe urmă cu regretele… nu, să știți de la mine, regretele noastre omenești, prea omenești, n-au adus pe nimeni înapoi, nici măcar pe adrian păunescu (deși pare greu de crezut).

revenind la florin piersic, care, cu toate hibele-i, rămâne un exemplar cvasi-uman mai reușit decât fi-su, jr., nu e cazul să mai spun eu personal ceva despre el, ci, ca dintotdeauna, voi lăsa imaginile să vorbească de la sine. cu riscul redundanței, vreau să aleg câteva crâmpeie din cele mai convingătoare, mai variate și mai apreciate prestații artistice ale lui florin, care – mai e nevoie? – îi confirmă pe bună dreptate statutul de mare… mare actor și, la urma urmei, om.

(dar avem aici și replica psiho-gotică, porno-dramatică a reclamei – doar că la zahărul brun de(?)/le-marco -, în versiunea lu piersic jr.)

și celebra reclame click!, cu variațiunile extatice „este exxxtraordinar!”, respectiv „este o mega-nebuniiie!”.

altfel, pe florin piersic îl mai putem vedea în prezent promovând pe panouri imense noul paradis al shoppingului bucureștean, „chinatown”, cel mai mare complex de en-gros din sud-estul europei, precum și într-o reclamă funestă la centrofarm, din care aflăm că și haiducul a ajuns pensionar și de aceea misiunea sa este acu de a-i face conștienți și pe copii că vor deveni la un moment dat pensionari. în fond, conștiința morții trebuie să ne-o exersăm de mici, de ce să orbecăim în mitul vieții eterne și lipsite de griji? o poză mișto n-am găsit, dar se poate intui ideea de aici (imaginea de pe fundal).

totuși, contrar aparențelor, florin piersic nu face reclamă chiar la orice căcat de produs – nu! totul are o limită (pe principiul ascult orice, mai puțin manele), iar aceasta a fost viagra. viagra a pus capac, în ciuda sumei de 5 000 de euro. dar iată și explicația maestrului, paseist, cu un picior în groapă, iar cu celălalt în ficțiunile trecutului de care evident nu se poate desprinde: Le-am spus că nu pot să fac așa ceva. Eu am jucat atâtea personaje de feţi-frumoși, de eroi, de viteji și, acum, să iau Viagra?! restul de moloz, aici.

ok, în condițiile astea, cred și sper că acu florin piersic poate trece în neființă împăcat cu cariera sa și, de ce nu, cu o bucată de genul ăsta, my fav…


sărut mâna, tatăl meu

acum că păunescu a făcut ce se cuvenea să facă – cu această ocazie, îl așteptăm și pe florin piersic să se grăbească întru bun-simț – eu nu sunt totuși convinsă că moartea chiar îl va împiedica să mai scrie; ar fi prea absurd.

confesiuni de dincolo de mormânt s-au mai gândit unii să scrie, dar păunescu o va face literal. sper.

altfel, nu cred că se va găsi vreun manuscris sau măcar o ciornă împuțită prin sertarele lui, pentru simplul motiv că a publicat TOT din el și s-a mai și repetat.

(și când te gândești că debutase destul de onirist.) whatever.


cariere

 

Caut secretară, cunoscătoare de computer şi de limbă română

Relaţii la telefon (021) 3113388. Puteţi trimite CV-uri la email adrianpaunescuro@yahoo.com sau la fax 3116666

[…]

• Până la capăt cu poporul meu,
Aşa să mă ajute Dumnezeu!


%d bloggers like this: