Tag Archives: expozitie

vocea autorului

există această lege cum că autorii-creatorii nu știu, nu pot să vorbească despre propria operă. în cel mai bun caz vor scoate diverse banalități, mărunte curiozități autobiografice sau anecdote oarecare ce, iată, au condus la opera cutare. în fine, nimic semnificativ, nimic revelator, decepție. pentru că, desigur, fiecare om, oricât de genial, are dreptul său să emită banalități. pentru că, desigur, nu poți fi genial tot timpul. e un fapt elementar și aparent brutal pe care trebuie, la un moment dat, să-l înțelegem.

vă invit să băgați un ochi la expoziția polidigitații de la victoria art center (oarecum vizavi de cec, lângă biserică), fără să regretați o clipă că nu i-ați auzit vorbind despre ea pe cei ce au gândit-o: șerban foarță, romelo pervolovici sau ion bogdan lefter.

dar printre inocentele și prea puțin interesantele povești de culise ale making of-ului expoziției, printre poante și păreri didactice schimbate de cei trei – între ei sau cu diverși din public (mi-l amintesc pe inginerul petrolist pensionat, grafoman, care tot zicea „ștefan foarță”, încercând să stabilească vagi complicități bănățene, în fine, om bătrân și el), mă gândesc cu revoltă la afirmațiile lui pervolovici (artistul grafic), laș, spunând că el nu e dintre cei care vor să critice societatea; el nu zice că e bine sau rău, el doar arată niște lucruri, dar fără vreo direcție anume, fără vreun statement, cum s-ar zice. el e perfect nevinovat. nici o asumare de poziție – pare incredibil, firește, când băsescu apare reprezentat grotesc cu o unghie imensă în loc de față. la fel și un grup de teroriști, preoți, papa. asta dezamăgire. oricum, expoziție trebuie văzută. e tulburătoare. întruchipări fără chip.

autorul adesea trebuie să rămână mut.

polidigitatii

alte imagini, aici.


Goya & “Los Caprichos” la MNaR

  • Expozitia: Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya
  • Durata: 26 martie – 30 mai 2010
  • Locul: Muzeul National de Arta al Romaniei, Sălile Kretzulescu
  • Program de vizitare: miercuri – duminică, 10.00-18.00 (aprilie); 11.00-19.00  (mai)
  • Bilet: 4 lei (2 lei redus pentru studenti)
  • Gratuit: prima miercuri din lună


No hay quien nos desate?
Nu-i nimeni să ne dezlege?

Să fie vorba despre un bărbat şi o femeie legaţi cu funia şi
care se zbat să scape din strânsoare? Ori mă înşel şi sunt
doar doi căsătoriţi cu forţa.

– prima serie din gravurile Capricii a apărut în 1799, la care Goya a lucrat încă de la începutul anilor 1790, perioadă în care n-a dus-o prea mişto cu sănătatea (a rămas surd pe viaţă) şi nici cu amorul (dezamăgirea cu ducesa de Alba în 1796), ceea ce – se zice, se observă – i-a influenţat stilul ulterior

– justificarea lui Goya: arta ca modalitate de cenzură a “viciilor şi defectelor umane”; temele “capricioase” îşi propun să ridiculizeze diferite prejudecăţi, impostura, ipocrizia, vanitatea, corupţia

– dintre cele 80 de gravuri: primele 36 ilustrează amoruri şi prostituţie (căsătorii de convenienţă, proasta educare a copiilor, cruzimea maternă, lăcomia “feţelor bisericeşti”, excesele etc.), de la 37 la 42 ne râdem de măgari, iar de la 43 încolo o dăm cu vrăjitoare, spirite, călugări şi draci

– Inchiziţia a fost cu ochii pe Capricii, ceea ce a dus la retragerea lor de pe piaţa artistică a vremii


despre cravate la MNaR

incepe zilele astea expozitia noduri italiene. cravata – evolutie, limbaj si stil. la mnar, cum zic mai sus.

de vazut: 150 de modele de cravate, care mai de care mai sofisticate, 10 costume barbatesti si o documentatie bogata care sa ilustreze evolutia cravatei in diverse mode vestimentare ale mai multor epoci, de la esarfa innodata din secolul al XVII-lea pana mai prin zilele noastre. modele, materiale, tesaturi, imprimeuri variate, plus informatii despre tehnicile de productie a cravatelor. in fine, curiozitati din nou; cum ar fi ca “cravata” vine din frantuzescul “cravate” care e adaptat din croatul “hrvat”. restul la expozitie!

  • durata: 10 decembrie 2009 – 10 ianuarie 2010
  • locul: mnar, sala auditorium (intrare de pe stirbei voda 1-3)
  • program: miercuri – duminica (10.00 – 18.00)
  • gratuit: prima miercuri din luna

iar pentru degustare si anticipare, iata neste pose!


între timp

vorbeam si io, undeva prin vara, cu inima grea, despre necesitatea anumitor decizii ce ma framantau la vremea aceea; decizii numite semi-decizii. intre timpulacesta, mai din senin, mai cu intentie si premeditare, treburile s-au concretizat in toata puterea cuvantului: m-am apucat de masterul cu pricina (caruia ii voi dedica o serie de ganduri cat de curand, caci pana acu as zice c-am asteptat sa se decanteze simplele impresii); m-am angajat la mnar, unde e mereu ceva de gandit, de citit, de studiat si de scris, intru bunul mers al lucrurilor; m-am mutat. de acasa. aici alta poveste. cu putine personaje, putina naratiune.

si-n general am mult timp pentru mine, cum se zice, dar nu-mi dau seama ce-i de facut, de fapt.

de facut sunt multe, se stie:

e expozitie frumoasa la mnar, “calatorie in bretania. artisti francezi si romani descoperind cultura bretona”; e cu de toate: pictura, gravura, afise publicitare (sfarsitul secolului XIX-inceputul XX), mobilier, costume traditionale si alte curiozitati mai mult sau mai putin domestice, mai mult sau mai putin vizuale – detalii pentru care sunt in plina ‘cercetare’.

e si gaudeamus zilele astea. pana duminica. iar maine la 13:30 se lanseaza cartea ‘noastra’ cu amorul.


%d bloggers like this: