Tag Archives: polirom

morală

„La o vârstă când copiii din alte părți ale lumii sunt preocupați de noile jocuri pe tabletă și de vedetele pop, Malala a devenit un simbol internațional al luptei pentru educație, pentru drepturile femeilor și, în general, pentru dreptate.”

ce e oare greșit – de altfel greșeala cea mai la îndemână, cea mai naivă – în premisele acestei recenzii? (de pe un site ro de succes etc.)

mă întreb și eu simulând naivitatea ce e rău – nu, ce e nefiresc sau condamnabil, citim printre rânduri – în faptul că alți copii, prin alte părți, sunt preocupați de noile jocuri pe tabletă și de vedetele pop.

eh, bine că nu sunt(em) cu toții malala.


vedeți-vă de treabă

deci stați mă liniștiți că editurile de la noi o duc bine-mersi. sunt și ele o industrie propriu-zisă – exact ca oricare alta (deși un cristian ține să diferențieze – undeva în mintea lui – producția de carte de aia de cârnați, de exemplu, cea de carte fiind superioară, logic, pentru că e mai nobil să citești o carte decât să mănânci un cârnat, cârnatul aici stând ca simbol al binecunoscutei manelizări care a cuprins românia în ultimii ani, cum le place unora să se văicărească fatalist, dar nu chiar, că uite mai avem câte un gaudeamus care e o oază de idealism și fericire edenică, „un loc unde oamenii vin fără să fie animaţi de dorinţe de profit sau de sete de putere”, poetizează pe lângă realitate cezar paul-bădescu într-un articol cel puțin ridicol, în care mai avea să ne spună că banii nu contează în viață).

vânzările au fost considerabil mai mari decât în anii trecuți, iar sâmbătă au avut număr record de vizitatori, deci hai să revenim cu picioarele pe pământ. humanitas a rupt iar cu pleșu, boia & co., cu tot cu reducerile aproape inexistente, de 2-3 lei la carte. rao a tronat în propriul univers de kitsch și somptuozitate ieftină, baricadându-se într-o fortăreață de plastic, cu reduceri infime (deși oricum n-au mai scos de o groază de timp niște literatură de oameni, c-au văzut că le merge excelent cu căcat pentru aventurieri și adolescenți loviți în cap; iar dacă nici nu-și plătesc traducătorii, e și mai bine, ies pe plus fără nici un efort). nemira, aceeași isterie fără margini, culminând cu soborul de preoți și slujba aferentă.

dintre editurile mari, poliromul rămâne exemplul maxim de meschinărie și zgârcenie tâmpă. cu un stand minuscul și, evident, supraaglomerat, cu cărțile înghesuite vai de morții lor, cu aceleași ediții banale spre foarte urâte. n-am văzut în viața mea o carte care să arate frumos, subtil, cu stil etc. la polirom. iar acu că l-au publicat pe tudor chirilă, s-au aranjat pentru o vreme (până mai scoate mihaela rădulescu o carte), la câte pisde umede erau la lansare pentru autograf. ok, la aspect, paralela 45 suferă și mai mult, dar măcar la ei ai un raport onest preț-calitate/estetic. 15 lei foucault, 10 lei deleuze & guattari sau baudrillard. pe bune acuma.

aș zice că singurul stand unde am observat și preocuparea pentru decor & atmosferă a fost vellant, o editură relativ mică, dar cu personalitate. nu am reușit să dau peste idea, care rămâne în continuare printre preferatele mele – o fi fost probabil înghesuită prin vreun cotlon la etaj, pe margine – păcat de cărțile alea puține și mișto pe care le scot. tot ascunsă era și editura tact – care-a scos gramatologia lui derrida, iar de curând deleuze cu cinema.

o surpriză plăcută a fost totuși că polirom a publicat anul ăsta, tradus pentru prima dată, capellanus – despre iubire, ediție bilingvă, biblia întreg evului mediu într-ale iubirii curtenești & co.

deci să stea și paul-bădescu liniștit, gaudeamus e în primul rând despre profit.

iar la final, niște poezie, că nici mercantil la infinit nu poate omul să fie… tot la poezie și la valorile spirituale se-ntoarce!

Eu stau şi scriu poemul care fute-n gură.
Eu stau şi scriu şi uite că te fut în gură.
Eu stau şi mă gândesc că ştii că meriţi să te fut în gură,
că dacă ştiai că nu meriţi
nu mai citeai poemul care fute-n gură politicianul român…
Nu-i aşa? Nu?

[sgb, poemul care fute-n gură politicianul român (fragment)]

restul poemului e din ce în ce mai prost și mai trist, vă invit deci să-l citiți, că poate eu greșesc. sgb are senzația, ca și un cristian cu morții mă-tii, că verbul a fute, folosit cu îndârjire și ostentație în scopuri poetico-politice, va ultragia lumea literară, va fi, ce să mai, o nouă fântână a lui duchamp, o nouă pulă avangardistă etc. oamenii ăștia trăiesc într-o defazare perfectă, în universul lor autist de războaie și revolte împotriva unor dușmani inventați.


houellebecq

a studiat agronomia la institutul național de agronomie paris-grignon și cinematografia la școala națională superioară louis lumière, pe care a abandonat-o înainte de obținerea diplomei, din cauza crizei personale și profesionale cu care se confrunta.

(polirom)

fals motivaționale: și acum să ne simțim mai bine cu noi înșine, sperând că la un moment dat vom avea o scuză bună pentru ratare. etc.


%d bloggers like this: